Teste, scale, chestionare psihologice pentru uzul profesioniștilor în sănătatea mentală. Gratuite în scop de cercetare dar contra consultanță pentru folosirea lor în cazul evaluării individuale. Ședințele de consultanță costă 100 RON per ședință. Pentru a programa o ședință folosiți datele din Contact

Scala Satisfacției în viață (Satisfaction with life scale) este o scală scurtă de cotare globală a staisfacției personale, fiind un instrument de evaluare a stării de bine, numite hedonice. Scala poate fi folosită atât în evaluare psihologică clinică sau în alte domenii cât și ca monitorizare a intervențiilor clinice și progreselor psihoterapiei. 

Adaptarea scalei a fost realizată în studiile de mai jos ce pot fi descărcate:

 

Stevens, M. J., Constantinescu, P.-M., Uscatescu, L., Butucescu, A., Ion, B. C., & Sandu, C. G. (2011, June). The Romanian Satisfaction With Life Scale: Preliminary adaptation of an instrument for clinical and non-clinical use. Paper presented at the international congress on Modern Research in Psychology – Trends and Prospects, Sibiu, Romania. http://socioumane.ro/blog/fasciculapsihologie/volumes/numarul-curent/volume-20-issue-1-2012/

Stevens, M.J., Constantinescu, P.-M., Lambru, I., Butucescu, A., Sandu, C.G., Uscatescu, L. (2012). Romanian adaptation of the Satisfaction With Life Scale. Journal of Psychological and Educational Research, 20 (1), 17-33

Scala în limba română poate fi descărcată de aici

Chestionarul IPIP Big Five este un chestionar de tip open-source care măsoară cele 5 dimensiuni al personalității conform teoriei Big Five (Teoria celor 5 factori), extraversiune-introversiune, nevrotism-stabilitate emoțională, agreabilitate, conștiinciozitate dechidere(intelectualitate), fiind util atât în psihologie clinică și psihoterapie cât și în alte domenii ale psihologiei. 

Modelul de personalitate al celor 5 mari trăsături, are una dintre cele mai importante baze ştiinţifice din psihologie, având de asemenea numeroase aplicări, inclusiv în domeniul psihologiei clinice. La ora actuală există numeroase chestionare de personalitate disponibile, care au la bază modelul Big Five precum şi un chestionar dezvoltat pe domeniul public pe platforma IPIP, dezvoltat iniţial de Goldberg (1992). Studiile lexicale iniţiale au fost conduse în limba engleză, iar ulterior au fost făcute studii în limba cehă, olandeză, filipineză, germană, greacă, evreiască, ungurească, italiană, coreeană, poloneză, rusă, spaniolă, turcă, dar şi în alte limbi, iar rezultatele au demonstrat, existenţa universală a celor cinci factori (Goldberg, 1993). Iniţiatorii Modelului Celor Cinci Factori au fost Tupes şi Christal (1961), care l-au descoperit printr-un studiu empiric reanalizând datele lui Cattel, iar factorii rezultaţi au fost denumiţi: Etraversiune, Conştiinciozitate, Nevrotism, Agreabilitate şi Deschidere (către experienţă), cercetări ulterioare confirmând prezenţa acestor factori (Rusu, et. al, 2012).

Acesta a fost tradus şi adaptat în limba Română de Rusu et al., (2011) şi mai departe cercetat de către Constantinescu şi Constantinescu (2015). Pentru o folosinţă bună a acestuia, anumite proprietăţi psihometrice urmează a fi testate şi de asemenea, fără alcătuirea unui etalon de o mărime adecvată, chestionarul nu poate fi folosit în evaluarea individuală de tip clinic, motiv pentru care ne-am propus realizarea acestui lucru.

Din punct de vedere practice şi aplicativ, pentru psihologia clinic, mai mulţi cercetători au demonstrat utilitatetea celor cinci factori de personalitate pentru diagnosticul statistic al tulburarilor de personalitate din DSM-IV-TR si DSM-V. De exemplu sunt incluse trăsăturile din DSM-IV-TR, precum tulburări de personalite antisocială, ca decepţia, exploatarea, manipularea, agresvitatea, iresponsabilitatea, neglijenţa, excitabilitatea şi asertivitatea. Însă include şi trăsături care nu sunt prezente în DSM IV, dar sunt trăsături psihopatice precum: aroganţa, lipsa empatiei (Hare şi Neumann, 2008), anxietate scăzută şi lipsa fricii (Lynam şi Widiger, 2007). Modelul celor cinci factori include retragerea ca şi trăsătură psihopatică, atât în tulburarea de personalitate evitantă cât şi în cea schizoid. Însă include şi anxietatea şi auto-conştiinciozitatea care fac deosebirea între tipul evitant şi tipul schizoid (factori ai nevrotismului), precum şi anhedonia, care face deosebirea între tipul schizoid şi tipul evitant (Widiger, 2001). Modelul include de asemenea nevoile de ataşament (căldură şi extraversiune), respectful (conformism şi agreabilitate) (Samuel şi Gore, 2012) perfecţionismul şi dependenţa de muncă (workaholism) ca parte a trăsăturii obsesiv-compulsive (Samuel şi Widiger, 2011) şi vulnerabilitatea fragilă împreună cu dereglarea emoţională a tulburării de tip borderline (Widiger, 2005)

Chestionarul poate fi descărcat aici:IPIP50

Constantinescu, P.-M. & Constantinescu, I. (2016, June) THE ADAPTATION OF THE BIG-FIVE IPIP-50 QUESTIONNAIRE IN ROMANIA REVISITED. Paper presented at INTERNATIONAL CONFERENCE MAN – AN ETERNAL CHALLENGE, Constanta, RomaniaConstantinescu_&_ Constantinescu_The _Romanian_IPIP-50 revisited_for_COPP2016


Testul WHODAS2 este un test alcătuit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii care deţine drepturile de autor însă clinicienii au dreptul gratuit de folosinţă şi copiere al acestuia. Testul evaluează sănătatea şi dizabilitatea fiind ideal pentru centrele şi clinicile rezidenţiale. Varianta în limba română a testului a fost făcută printr-o cercetare ştiinţifică realizată de domnul Dr. Radu Vrasti.

Mai multe despre test, licenţă ş.a.m.d. puteţi consulta în limba engleză pe site-ul O.M.S.

https://www.who.int/classifications/icf/whodasii/en/

 De aici puteti descarca testul in limba Romana  Test WHODAS OMS



Brief Psychiatric Rating Scale sau Scala Scurtă de Cotare Psihiatrică, este un ghid de interviu gradat al simptomatologiei psihiatrice generale care poate fi folosit atât ca scală de evaluare de screening cât şi ca scală de evaluare a eficienței tratamentelor diverse (medicație, psihoterapie, alte terapii etc,) Este ideală pentru clinicienii începători. Descărcarea sa este gratuită însă folosirea sa presupune 5 ore de consiliere psihometrică şi psihopatologică care este o condiție a descărcării. Ora de consultanță şi consiliere online costă 100 de RON. De asemenea o dată cu consilierea pentru aplicare şi utilizare primiți gratuit alte materiale necesare.

 
 
 
 
 
Scala de Depresie a Centrului de Studii Epidemiologice(CES-D)

Scala de depresie a centrului de studii epidemiologice (CES-D) este o scală de autoevaluare cu 20 de itemi contruită pentru a măsura simtomatologia depresiei pe o populaţie generală. Scala a fost special creeată pentru a fi folosită în studii cu privire la relaţiile dintre depresie şi alte variabile pentru diferite subgrupuri de populaţie (Radloff, 1977). Chiar dacă iniţial scala CES-D a fost contruită pentru a măsura depresia pe populaţia generală (Radloff, 1977) alte cercetări i-au dezvălui utilitatea în detectarea depresiei pe o populaţie cu diferite alte tulburări cum ar fi pacieţi cu scleroze multiple (Pandya, Metz & Patten, 2005), epilepsie (Naserbakht, et al, 2008) cancer (Schroevers et al, 2000) demenţă (Cheng & Chan, 2008) stări negative în diabet (Sultan & Fisher, 2010), scriningul pe pacienţi non-depresivi (Li, & Hicks, 2010) şi pe pacienţi cu probleme medicale generale (Goldberg, 1985). De fapt studiile au relevat că CES-D are valori predictive şi în alte probleme de sănătate mentală în afară de depresie (Patten et al, 2005). Insă cele mai multe studii au evidenţiat faptul că CES-D poate fi folosită în mod special ca uneltă de screening, însă un alt studiu a descoperit că CES-D este mult mai utilă decât cunoscuta scală BDI în detectarea persoanelor deprimate şi în evaluarea severităţii depresiei (Santor et al, 1995). Studii recente au descoperit de asemenea că CES-D poate fi utilă în sriningul depresiei majore (Yang, et al., 2004). In ceea ce priveşte utilitate studiilor originală cu privire la utilizarea scalei CES-D 8 au fost făcute având în vedere comparaţiile cros – culturale (Bracke, Levecque and Velde, 2008 ) şi astfel au fost identificate simptome depresive pe diferite populaţii lucru care a demonstrat că această scală poate fi folosită în cercetări cros-culturale.în ceea ce priveşte tratamentul, unele studii au dovedit că scala CES-D poate fi foarte utilă în monitorizare progresului în psihoterapiea ce are ca scop reducerea depresiei (Cinciripini et al., 2010). Wood, Taylor & Joseph (2010) au afirmat că CES-D poate fi o măsură a stării de bine din moment ce această scală este o legătură între depresie şi fericire. Alte studii au scos la ivelaă faptul că CES-D printre altele, poate măsura depresia ca şi trăsătură la fel de bine cum o poate măsura ca şi stare (Spielberger et al, 2003).

Rezumat studii de validare în pe populație Românească

Stevens et al (2013)

Validitate convergentă. 

Măsura

SGC (Stima de sine)

HAS (Anxietate)

HAD (Depresie)

SWLS (Satisfacţie în viaţă)

CES-D

-0.46**

0.46**

0.37**

-0.54**

** p ≤ 0.01 (bilateral)

Ulterior Consttntinescu şi colaboratorii (2018) au cercetat validitate factorială a scalei CES-D în România şi au demonstrat faptul descoperit faptul relvat de studii recente că starea de bine emoţională şi depresia, precum si alte caracteristici psihologice, pot fi conceptualizate pe un continuum biüpoalr ca în figura de mai jos pavând calea pentru ceea ce a fost numit psihologia clinică pozitivă în România. Adică o psihologie care evaluează nu numai psihopatologia ci şi experienţa optimă pozitivă. Practi studiul amintit a arătat ca şi alte studii anterioare coduse în marea britanie că dacă se ţine cont de eroriile apărute în procesul de testare structura factorială a scalei denotă un singur factor bipolar (vezi tabelul). În acelaşi studiu scala a demostrat o foarte bună fidelitate, indicele Alpha Cronbach fiind ridicat 0,93.

OMS defineşte în general sănătatea încă de la mijlocul secolului trecut ca: „o stare completă fizică, mentală, şi socială de bine şi nu numai absenţa bolii sau infirmităţii” (WHO, 1947). Cu toate acestea psihologia clinică de la începuri până în prezent s-a orientat în mod special în cercetare şi intervenţie pe descrierea, predicţia, explicarea precum şi tratarea deficienţei. Există astfel o importantă acumulare de cunoştinţe în această direcţie, considerâdu-se că starea de bine si funcţionarea pozitivă sunt componente psihice care nu fac obiectul psihologului clinician (vezi de ex. Duckworth, Steen & Seligman, 2005). Odată cu apariţia datelor de cercetare din aşa numita psihologie pozitivă în domeniul clinic şi chiar a schiţării unei posibile psihologii clinice pozitive care să ia în considerare atât aspectele disfuncţionale cât și pe cel funcţionale ale indivizilor (Wood & Tarrier, 2010), o importantă acumulare de cunoştinţe în această direcţie, considerâdu-se că starea de bine si funcţionarea pozitivă sunt componente psihice care nu fac obiectul psihologului clinician (vezi de ex. Duckworth, Steen & Seligman, 2005). Odată cu apariţia datelor de cercetare din aşa numita psihologie pozitivă în domeniul clinic şi chiar a schiţării unei posibile psihologii clinice pozitive care să ia în considerare atât aspectele disfuncţionale cât și pe cel funcţionale ale indivizilor (Wood & Tarrier, 2010), aspectele funcționării pozitive au intrat în atenţia clinicienilor, din mai multe motive descrise de cercetătorii citaţi anterior, cum ar fi faptul că atât prevenţia şi tratarea sindroamelor clinice şi subclinice ar putea fi îmbunăţăţite prin atenţia acordată de către clinicieni funcţionării pozitive concomitent cu cea negativă, deoarece a fost demonstrat faptul că de exemplu, intervenţiile îndreptate către favorizarea funcţionării pozitive au ca şi rezultat descreşterea funcţionării negative (vezi de exemplu Joseph & Wood, 2010) precum şi faptul că trăsăturile clinice au şi un pol pozitiv existând un continuum de la pozitiv la negativ şi o imagine de ansamblu a funcţionării este benefică în înţelegerea, prevenţia şi tratarea tulburăriilor mentale (Wood & Tarrier, 2010; Joseph & Wood, 2010; Wood, Taylor & Joseph, 2010).

Un prim exemplu de cercetare din domeniul clinic „pozitiv” îl reprezintă o cercetare în care a fost demonstrat empiric că scala CES-D, măsoară practic un continum al afectivităţii pozitive (stare de bine) la un pol şi depresia la alt pol, acestea două neconstituind doi factori separaţi (Wood, Taylor & Joseph, 2010) cum a fost conceptualizat în trecut. O altă dimensiune bipolară posibilă, schiţată de autori (Joseph & Wood, 2010) ar putea fi anxietatea – starea de calm şi relaxare. Este deja un fapt de notorietate faptul că intervenţiile cognitiv comportamentale care au ca scop reducerea anxietăţii practic întăresc starea de calm și relaxare. Acestea două fiind în primul rând fiziologic incompatibile (de ex. (Jacobson, 1938, Wolpe, 1958).

Comparison of three CFA models in two samples.

Model

Model fit

       
 

χ2

df

CFI

TLI

RMSEA

Older adults (N= 72)

         

1. 1 factor

316.668

170

0.789

0.764

0.085

2. 2 factor

257.843

169

0.872

0.856

0.073

3. 1 factor with correlated errors

253.550

164

0.871

0.851

0.072

Note: All χ2 and are Δχ2 are significant at p<.001.

Studiile de validare în România pot fi descarcate aici:

Stevens,M. J., Constantinescu, P.-M., Lavinia, U., Ion, C. B,. Butucescu, A.& Sandu C.G. (2013). The
Romanian CES-D scale: preliminary validation of an instrument for clinical and non-clinical use.
International Journal of Education and Psychology in the Community 3(1), 7-21.

Constantinescu și colab.(2018)

Scala poate fi descărcată aici: CES-D

Stresul psihosocial este cauza majoră a apariției multor maladii psihice si psihosomatice. Social Readjustment Rating Scale, este un instrument care conceptualizează și măsoară stresul psihosocial obiectiv din viața oamenilor, cu referire la evenimente stresante. Au existat anumite critici care arată ca stresul are o puternică componentă subiectivă și diferă de la individ la individ astfel că nu se poate face o predicție asupra dezvoltării anumitor maladii pe baza doar a stresului obiectiv. Constantinescu et al (2019), revizuind literatura de specialitate a arătat că stresul obiectiv poate prezice într-o măsura semnificativă depresia și asociat cu mecanismul de coping folosit această predicție devine din cee în ce mai mare. Articolul de validarea a SRSS pe populație românească cu stabilirea validității predictive se află mai jos. 
 
Constantinescu, P. M., Stevens, M., Glont, I-C. N., & Simion, M. (2019). The predictive validity
of The Social Readjustment Rating Scale in Romania on emotional well-being and illbeing:
Implications for clinical practice. In M. Milcu, M. Stevens, & S. Neves de Jesus
(Eds.), Modern research in psychology: Rethinking research collaborative (pp. 99-105).
Bucharest, Romania: Editura Universitara.
 
Scala se poate descărca aici și recomandă a fi aplicată împreună cu scala COPE, adaptată de membrii Universității de la Timișoara care se poate descărca împreună cu articolul de validare, de aici